Pana aici am inteles tot! Acum sa facem o recapitulare a megainvestitiilor facute de Guvernul Boc:
1. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli pe 2011, instituția are la dispoziție anul acesta circa 8,2 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) pentrucheltuieli, astfel că CNADNR mai are circa un miliard de euro de cheltuit anul acesta.
Cu un miliard de euro, cât a cheluit CNADNR în primele șapte luni, ar fi putut fi construiți între 160 și 260 de kilometri de autostrăzi. Potrivit standardelor de cost, prețul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,86 și 6,1 mil. euro, în funcție de relieful pe care ar urma să fie construit (ses, deal, munte).
Multe dintre companiile care au încasat bani în prima parte a anului, precum Euroconstruct Trading 98(controlată de Dan Besciu și Sorin Vulpescu), Straco Grup (frații Horpos) sau Romstrade (Nelu Iordache) au primit milioane de euro doar pentru întreținerea autostrăzilor și a drumurilor naționale.
Constructorul Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a luat în perioada ianuarie-iulie 2011 cei mai mulți bani de la CNADNR, peste 177 de milioane de euro, suma fiind cu 10% mai mare decât cifra de afaceri pe care compania a raportat-o în 2011. De altfel, Spedition UMB a fost în ultimul an unul dintre campionii contractelor cu statul, în condițiile în care a câștigat proiecte de cel puțin 488 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit unei analize ZF. Austriecii de la Strabag, care au încasat peste 100 de milioane de euro, dar și Romstrade, companie controlată de Nelu Iordache, care au primit de la CNADNR peste 70 de milioane de euro, completează podiumul celor mai mari plăți.
2. Adriean Videanu şi alţi 12 funcţionari trebuie să plătească Primăriei Capitalei 1,3 milioane de euro, a decis Tribunalul Bucureşti. Fostul primar este acuzat că a plătit un cost de cinci ori mai mare decât cel real pentru terenuri şi lucrări. Dovada este un raport al Curţii de Conturi.
Fostului edil i se reproşează că a utilizat în mod nejustificat sume de bani din bugetul Primăriei. Videanu şi cei 12 funcţionari ai Primăriei sunt acuzaţi de o serie de nereguli în procedurile de achiziţie a mai multor lucrări în Capitală, plăţi nejustificate, precum şi întocmirea necorespunzătoare şi incompletă a documentaţiei de achiziţie. Decizia instanţei a avut la bază un raport al Curţii de Conturi din 2008. Totul a fost dezvăluit în emisiunea "Punctul de Întâlnire", realizată de Radu Tudor.
3. Fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un nou dosar, în care este acuzat că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală îl acuză pe Codruţ Sereş de complot şi subminarea economiei naţionale.
In 2003, în condiţii de secetă hidrologică pe Dunăre, directorii de la Hidroelectrica nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au renegociat preţurile, lucru care a produs pierderi imense pentru societate. Acest lucru a condus la " imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională", se arată într-un comunicat al DIICOT. Mai mult, societatea de stat a "depăşit planul", prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică. Codruţ Sereş, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit activitatea directorilor penali de la Hidroelectrica, având în vedere că nu a sesizat prin organelle judiciare, chiar dacă ştia de faptele ilegale care se întâmplau acolo. În plus, Sereş a modificat materialul realizat de propriul Corp de Control.
4. In vreme de criză, într-o comună în care o parte din drumuri sunt neasfaltate, Primăria va construi o pistă de Formula 2. Este vorba despre localitatea Tărlungeni, din judeţul Braşov.
Investiţia va ajunge la 16 milioane de euro, jumătate din fonduri europene, cealaltă jumătate va fi dată în parteneriat de primăria Tărlungeni şi Primăria Braşov. Mai exact primăria Tărlungeni oferă terenul şi a împrumutat până acum 450.000 de euro. Parerea localnicilor este foarte clara:"Mai bine ar face drumurile, că e jale."
5. Mai au încă uliţe neasfaltate, iar unele familii nici nu visează la apă curentă sau canalizare. În schimb, vor avea un centru Spa şi un cinematograf 3D. Se întâmplă în oraşul Bârlad, unde consilierii au aprobat contractarea unui credit de peste zece milioane de lei, pentru realizarea celor două proiecte.
Localnicii spun că ar avea nevoie de canalizare şi apă, în loc de cinematograf. "La impozit suntem, la zona de centru plătim. Suntem mai rău ca la ţară.Sunt o gramada de străzi care nu mai sunt asfaltate deloc. Suntem şase, cu părinţii mei şi trebuie să car, dupa ce spăl, zoaiele la râpă", s-a plâns o localnică. Însă de acum încolo, bărlădenii se vor relaxa la spa, dar vor fi nevoiţi să circule pe străzi, neasfaltate. Mai mult, apa şi canalizarea lipsesc cu desăvârşire. Interesant este că, în Bârlad, mai există o sală de proiecţie de filme 3D. "Sunt zile când vin 25 de spectatori, dar şi zile când vin cinci", a spus un localnic.
Am sa ma opresc aici pentru ca deja am o ciudata stare de greata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu