Propunerile UDMR pentru
relansarea economiei şi urgentarea ieşirii din criza economică
1) Introducerea „Cărţii de credit Kogălniceanu” destinată IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate, reprezentând o construcţie de creditare în lei, cu dobândă preferenţială, parţial subvenţionată de stat.
Scopul e de a sprijini IMM-urile, persoanele fizice autorizate, care funcţionează de cel puţin un an să obţină credite în lei, cu utilizare neîngrădită, printr-un procedeu simplificat, de la oricare din băncile comerciale din România care participă la program (nu numai CEC Bank, EximBank).
Obţinerea liniei de credit este facilitată de garantarea sumei creditului şi a dobânzilor într-un procent de 80 % de către Fondul de Garantare / Fondul de Contragarantare.
Linia de credit este pusă la dispoziţia solicitantului în funcţie de preferinţa sa de către una din băncile comerciale participante la acest program guvernamental. La deschiderea liniei de credit IMM-urile, persoanele fizice autorizate primesc un card bancar tip Master Card, cu care oriunde pe teritoriul ţării, oricând pot efectua plăţi, pot ridica numerar nefiind necesară deplasarea la banca în care au deschisă linia de credit. De pe contul curent deschis, aferent Cărţii de credit Kogălniceanu se pot iniţia transferuri bancare respectiv se pot primi sume încasate de titular.
Mărimea liniei de credit: max. 150.000 lei
Perioada: 1 an (365 zile) cu posibilitate de prelungire încă 1 an.
Subvenţia: - 4-5 puncte procentuale din dobânda preferenţială în aşa fel, încât dobânda la împrumutul în lei să fie aceeaşi cu dobânda la împrumutul în euro
- 50 % din taxa de garantare
Taxa de garantare: Fondul de Garantare percepe o taxă egală cu 1,5 % aplicată
la valoarea ce reprezintă 80% din mărimea liniei de credit.
Sursa de finanţare: Impozit pe supraprofitul băncilor comerciale.
De ce Carte de credit Kogălniceanu?
Mihail Kogălniceanu, prim ministru a doua oară între 1863-1865. Perioada guvernării sale a fost cea mai însemnată din punct de vedere al reformelor adoptate în România, reforme care au pus, în fapt, bazele statului român modern. De numele său au fost legate, de altfel, legea secularizării averilor mănăstireşti (1863), legea agrara (1864), legea învăţământului (1864), introducerea codului civil şi a codului penal constituirea Curţii de Conturi, înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, adoptarea Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris (document cu rol de lege fundamentală a Principatelor Unite în perioada 1864- 1866).
2) Eliminarea cu data de 30.06.2010 a impozitului minim şi introducerea impozitului forfetar în anumite domenii: alimentaţia publică (restaurante, baruri, bufete), prestări servicii, etc.
3) Achitarea până la data de 30.06.2010 a facturilor cu o vechime mai mare de 90 de zile aferente lucrărilor executate în bune condiţii în cadrul programelor guvernamentale, recepţionate şi confirmate de beneficiar. Astfel se pune capăt datoriilor în lanţ, agenţi economici îşi pot achita datoriile scadente la bugetul de stat.
Sursa de finanţare: împrumut în acest scop cu acceptarea depăşirii ţintei de deficit pe 2010.
4) Modificarea OUG 34/2006 cu privire la achiziţiile publice în sensul:
- creşterii şi unificării pragurilor valorice naţionale apropiind de pragurile valorice din Directivele 2004/18/EC şi 2004/17/EC
- permiterii încheierii contractului în cazul deciziei favorabile din partea CNSC fără să se aştepte decizia Curţii de Apel. Avantajele sunt mult mai mari decât pierderile în cazul plăţii unor daune, după apariţia deciziei Curţii de Apel.
5) Îngheţarea salariilor pe o perioadă de 2-3 ani la societăţile şi companiile cu capital majoritar de stat, subvenţionate de la bugetul de stat.
6) Revizuirea în sensul creşterii a sistemelor de redevenţă în anumite domenii.
7) Înscrierea în mod obligatoriu a numărului exploataţiei agricole (nr. APIA) pe borderoul achiziţiilor produselor agricole în cazul în care producătorul vânzător nu este înregistrat fiscal şi nu poate emite factură. Aşa se poate verifica cu uşurinţă provenienţa produsului şi posibilitatea ca pe suprafaţa respectivă să fi fost obţinută cantitatea care face obiectul vânzării-cumpărării. Aceasta constituie prima măsură pentru stoparea comerţului ilicit cu produse agricole (cereale, sfeclă de zahăr, etc.)
8) Adoptarea în regim de urgenţă a HG referitoare la strategia agrară care stabileşte profilul fermelor (număr de animale, suprafeţe de teren deţinute, etc.) care ar putea beneficia de sprijin agricol majorat (subvenţii de la stat, subvenţii naţionale suplimentare, etc.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu